luni, 12 septembrie 2011

thanks for the memories

simt nevoia de a scrie ceva.Si asta fac aici.Am atatea ganduri in cap,dar ma voi limita la faptul ca simt nevoia sa scriu.Nu ma chinui foarte tare.Poate pentru ca sunt atatea lucruri despre care nu sunt gata sa vorbesc sau pentru ca le-am zis deja de mii de ori si nu isi au rostul.

Prima zi a fost asa cum m-am asteptat.In fiecare secunda mi-am dorit doar sa ma intorc acasa,intre astia 4 pereti,unde pot sa ma ascund in continuare de asa zisa toamna.

Si cum naiba se face ca ce spun ca se va intampla,chiar se intampla? (Fuck!!! Pe tine mai vroiam sa te vad,ca sa imi fie ziua absolut perfecta!!!) Inca o dovada ca eu am intotdeauna dreptate.dar hei! Nu am starea necesara ca sa ma comport ca o narcisista maniaca.vreau sa dorm un pic si eventual sa visez ceva dragut.

Ps: titlul postarii se refera la numele melodiei de care sunt obsedata momentan,melodia celor de la fall out boys.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu