Asa cum am spus si in postarea anterioara, la istorie ma voi descurca, no matter what. Si asa a si fost.Adica daca citisei macar de 2 ori in viata ta lectiile, nu trebuia sa iti faci mari probleme. Bine, am avut in soc cand in timpul examenului am avut un blocaj de memorie, astfel incat nu imi mai aminteam pur si simplu nimic despre batalii.A fost ceva groaznic pentru mine pentru ca nu am mai patit asa ceva niciodata pana acum si sper sa nu mi se mai intample..
Ma rog. Ajunge cu examenul vietii.Mai am aproximativ 2 saptamani jumate si gata, scap!indiferent care ar fi rezultatul.
Mi-am dat seama astazi ca oamenilor le place sa te dezamageasca, ca pur si simplu nu te pasa absolut sub nicio forma.Stiti care e faza amuzanta?Daca ii confrunti si le spui ce nu iti convine, primesti o polologhie din aia de 10 ore pe tema: eu muncesc, sunt obosit/a, nu pot sa tin minte toate astea.
Dar pe bune,acum! Hai sa spunem adevarul.Nu te intereseaza absolut sub nicio forma pentru ca nu ma asculti cand vorbesc cu tine,nu te implici, nu te intereseaza pentru ca nu te intereseaza si gata!
Si nu, nu vreau sa inceapa cineva sa imi vorbeasca despre respect ca nu exista asa ceva.Am trecut impreuna o limita a nesimtirii; nu mai exista si punct!Pentru mine, respectul e ceva sacru si trebuie sa muncesti al naibii de mult ca sa mi-l castigi.
Respectul nu se ofera pe gratis, nu trisezi ca sa il castigi, nu il gasesti pe jos in statie la autobuz si ti-l insusesti, nu il furi, nu il amesteci cu fond de ten si nu il dai cu un rimel bun ca sa fie ceva ce nu este.Nu. Respectul se castiga bucatica dupa bucatica.Trist este ca se pierde integral atunci cand faci nasoale.
Vorba cantecului: We could have had it all, dar tie nu ti-a pasat prea mult.Pac-Pac.
End of story.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu