Dacă aș avea persoane care să ma urască de moarte( poate am, nu că mi-ar păsa), sunt sigură ca ele s-ar tăvăli de râs pe jos dacă ar afla cât de minunată e viața mea acum și cât de tare m-am înșelat în atât de multe privințe. La dracu, până și eu aș râde de mine dacă nu aș trece prin ce trec acum!! Funny, funny.
Obișnuiam să cred în oameni, în mari prietenii ce supraviețuiesc peste ani și ani. Guess what? Filozofia după care am trăit în ultimii ani a fost așaaa de naivă.. Atât de greșită. Nu mai cred. Nu mai cred în oameni, în promisiuni, în cuvinte, în planuri. Nu mai cred în prietenii de durată, nu prea mai cred în nimic, de fapt. Trist este că uneori nu mai cred nici în mine.
Eram genul de persoană care lupta până la capăt pentru lucrurile în care credea. Și am luptat pentru noi atât de mult încât am distrus atâtea chestii pe parcurs. A trebuit să îndur privirile iscoditoare ale oamenilor care mă judecau constant, povara unei relații ratate, certuri și alte căcaturi. Aș fi fost în stare să sacrific multe altele de dragul nostru, dar tu nu. Tu nu ai făcut-o nici in al 12-lea ceas. Tu nu ai luptat pentru noi, pentru mine, atunci când a fost nevoie, așa că am încetat și eu să mai lupt, să mai cred. Am început să mă îndoiesc de fiecare vorbă, de fiecare gest.
Nu mi-am mai găsit locul lângă tine. Nu pot și nu vreau să mă complac în banalitate când până acum am avut(mai bine zis, am crezut că avem) ceva special. Nu pot să fiu eu aia care să se mulțumească cu puțin când am avut totul până acum, așa că am plecat. Nu trece zi în care să nu îmi fie dor de tine sau de cine erai, sunt clipe în care nu îmi vine să mă ridic din pat, refuz să ascult muzica pe care o ascultam împreuna. It's so fucking hard, but I'll be fine.
Mai am atâtea de spus, dar o să le țin pentru mine. Amuzant este că dacă mi-ai fi spus the right words, aș fi închis încă o dată ochii și ne-am fi continuat minciuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu