Watch me rise.

Noaptea aceea a zburat pe ritmuri ameţitoare de dans. Era cea din urmă noapte acolo aşa că am dansat şi m-am distrat ca şi cum ar fi fost ultima mea şansă să mă simt fericită, ca şi cum ziua de mâine nu ar fi avut de gând să vină.Muzica era mult prea tare ca să aud valurile spărgându-se la mal, dar am fost clipă de clipă conştientă că marea se află la doar doi paşi de noi.

Zorii zile m-au prins pe plajă, obosită, dar la fel de energică. Gaşca de băieţi cu care venisem în Jesolo era la fel de gălăgioasă şi amuzantă ca întotdeauna. Am făcut zeci de poze, am râs fără încetare, auzindu-ne doar marea. Ea e bună la păstrat secrete.. prea bună.

Nu e zi în care să nu îmi fie dor de Italia. Nu e secundă în care să nu îmi doresc ca vacanţa mea să fi fost mai lungă. Mai aveam atâtea de văzut.. voiam să ajung în Verona şi să vad balconul Julietei. Voiam, de asemenea, să ajung la Roma fără să cad în sclavie( hihi, glumiţă de Drept Roman) . Toate drumurile duc la Roma, aşa că nu îmi fac griji..

Ps: Tanti auguri! Happy name's day to me! Un nume pe care să îl ador mai mult nu aş fi putut să am!