Observ ca am inceput sa scriu din ce in ce mai rar. Nu stiu exact daca este din cauza sesiunii sau din cauza faptului ca nu se mai intampla nimic dramatic pe la mine prin viata.Daca e sa facem o statistica, mai mult de jumate din postari sunt despre mine nervoasa, melancolica, ranita, uitata, aroganta.DRAMA QUEEN, deci.E adevarat ca sesiunea mi-a terminat viata sociala, dar sa imi fi terminat ea si dramele constante din viata?Ma indoiesc.
Merge totul bine(nu perfect) fara motiv?hmm. Asta ma face sa fiu suspicioasa si cu ochii in patru.Ceva trebuie sa se intample.Si ce naiba e cu nevoia asta constanta de drama din viata noastra? Chiar ieri citeam pe un blogul unei tipe ca fericirea ar termina-o. Ca ar distruge-o. Asta pentru ca ea nu stie sa fie decat sarcastica, melancolica, nefericita.Fericirea i-ar distruge toate chestiile in care crede si ar nimici-o.Ciudat, nu? Dar asta nu inseamna ca nu e adevarat.House e un exemplu pentru asta. Omul nu stia sa fie decat asa cum era si de aceea cauta cu disperare sa fie nefericit in continuare, fie ca stia asta sau nu.
Nu, pe mine fericirea nu m-ar distruge.Asta pentru ca stiu sa ma adaptez.Apropo de fericire, sunt fericira posesoare a unei minunatii de tableta, Zoey. Da, sunt indeajuns de nebuna incat sa pun un nume unei tablete, dar cui ii pasa? Pana la urma, pe banii mei,pot sa ii pun si stelute dansatoare.
Hpuse era serial. Viata bate filmul, deci, nu exista asa ceva!
RăspundețiȘtergere