"Examenul vietii" no 1.

Presimt ca o sa urmeze o postare lunga.

Astazi a fost proba la romana de la bac, asa cum presupun ca stie fiecare elev care a terminat liceul anul asta.Am dormit putin si prost si daca e sa calculez cate ore am dormit in ultimele 48 de ore, chiar am sa incep sa imi fac griji.8 deci. 8 ore dormite.Ah, pai atunci inteleg si eu de ce ma aflu in starea asta de zombie.

M-am trezit din somn la ora 5 cu un gand implantat in cap: trebuie sa recitesc comentariile la nuvele. Era neaparat necesar, subconstientul meu lucrand si in cele 2 ore dormite inainte de bac.Da, nu, nu intrebati.Mi-am zis ca stau sa repet un pic, ca mai mult de 12 nu stau si inainte sa imi dau seama, se face ora 2.WHAT THE FUCK?Pe la 3 m-am bagat la somn, inchipuindu-mi ca o sa am macar 3 ore de somn.La ora 5 suna o alarma prin casa, ma trezeste ca o bomba si mi-am spus ca daca nu ma ridic acum din pat, eu nu o sa mai pot sa ma trezesc peste o ora.


Cand m-am trezit, am incercat cat mai putin sa ma gandesc la operele studiate in sine.De fapt, nu ma gandeam la nimic.Actionam din reflex, actionam in gol.Plec spre liceu, mai punctuala ca niciodata, aranjata din cap si pana in picioare, ca la dracu! macar bine sa arat daca exista sansa sa fie de cacao toata experienta asta.


Curtea scolii, multi oameni, agitatie mare.Inca se repeta din greu materia si fiecare isi dadea cu presupusul cu privire la ce ar putea sa pice.Eu..imi admiram unghiile.Unghiile mele sunt frumoase..Am refuzat sa mai discut materia cu care m-am chinuit in ultima saptamana si ceva si mergeam pe principiul: nu imi pasa, e prea tarziu sa schimb ceva.


Inspectoare intrate la menopauza, ca altfel nu imi explic cum poti sa fii o crizata si jumatate pe langa niste elevi de liceu, care (LA DRACU!) se pregatesc sa dea un examen.Nu, nu aveam nevoie de fursecuri si imbratisari la intrarea in liceu, dar nu ma criza inainte de examen, te rog, fie ca imi pasa sau nu.Asta e deja treaba mea!Am fost incredibil de aroganta cu supraveghetorul de la mine de la sala(am presupus ca e profesor de sport, ca altfel nu imi explic lantul de aur de la gat si obiceiul libidinos de a flirta cu niste tipe de liceu).Au dat cu noi si o parte din elevii de la Scoala Centrala(Valeu! greu la unii.La scoala de provenienta au scris Cosbuc si nu Scoala Centrala.Asa ceva??) ah,supraveghetorul a facut incredibila greseala de a numi prestigioasa noastra institutie de invatamant "Liceul George Cosbuc". Stai, fratele meu asa, ca asta e Colegiul National BILINGV" George Cosbuc". Adica, daca am plecat cu ceva din Cosbuc, e mandria numelui, oricate chestii s-ar intampla la noi.Suna bine "bilingv".Excelent chiar.Si dupa ce am repetat de cateva ori cu o aroganta specifica mie numele liceului, am inceput proba.Pf, super, super, super! Eminescu.Nu, nu era preferatul meu, dar nici nu mai conta avand in vedere ca il stiam.


In prima ora am terminat primele 2 subiecte, eseul meu argumentativ a iesit(fara falsa modestie) minunat.L-am mentionat pe Picasso pe acolo(ca sa par maxim de culta) si pe Felix.Eseul s-a realizat de la sine, nu am stat sa zic cu 15 cuvinte o propozitie banala.Scurt si la obiect, atingand toate reperele cerute.


Am fost extrem de multumita de lucrarea mea si am ajuns la concluzia ca daca iau sub 8,50, ma duc si depun contestatie.Atat de sigura sunt pe ceea ce am scris.Lucrarea mea e de minim 9.Acum,chiar sper ca lucrarile astea se citesc si ca se puncteaza conform baremului.Pe toti sfintii, ii distrug!Nu ma intereseaza nota in sine ca nu imi trebuie, dar vreau sa primesc o confirmare a faptului ca am invatat(si ca am invatat bine) si ca nu am frecat duda pe maidan.

Bine, am citit o gramada de cretinisme pe net cum ca subiectul ar fi fost greu.Pe bune?Daca asta a fost subiect greu, inseamna ca daca se dadea Barbu,muream in chinuri, nu?Daca nu stii si nu te-a interesat,da, poti sa folosesti scuza ca a fost greu.Eu, care detin o anumita capacitate intelectuala si ceva mai mult interes fata de cunoastere, spun ca a fost accesibil. 


Bacul la romana mi-a dat speranta ca se va termina totul in curand.Si pot doar sa sper ca si la economie ca fi la fel de accesibil ca si la romana. La istorie ma descurc, no matter what.


Gata,v-am zapacit destul, asta daca ati avut rabdare sa cititi tot ce am scris eu aici.Scriu cam mult in ultima vreme..Sunt o trista si ma voi apuca de niste probleme la economie.Si da, chiar cred ca o sa fac un scurt-circuit cat de curand.

Goodbye kiddow.

There's a big world out there. Bigger than prom, bigger than high school, and it won't matter if you were the prom queen or the quarterback of the football team or the biggest nerd. Find out who you are and try not to be afraid of it.

I'll Remember the laughter as we go our seperate ways, but there's so much we're learning and we can not be afraid. There's a world outside our door and nothing in our way. But if it's not what we're both looking for we'll meet again someday.

Liceul s-a terminat si asta e de bine.Ziua asta a fost absolut fantastica, eu am fost si mai narcisista decat de obicei, am ras o gramada si am facut o tona de poze.In mod sigur, cea mai fericita zi din liceu! Mi-a placut la nebunie si stateam si ma gandeam..daca as fi din nou clasa a 8-a, tot in Cosbuc as merge.

I caught myself...being someone else.

Tocmai am avut o revelatie! trebuie sa incetez sa fiu patetica. Da, am devenit patetica.Si stau si ma gandesc si nu imi vine nenorocitul ala de moment in care m-am transformat intr-o fiinta care sta si isi face griji, care se simte dependenta de altii, care se teme de ce va rezerva viitorul.

LA DRACU cu asta! Nu pot sa controlez viitorul si nu as face-o nici daca as putea.Vreau sa las viata sa ma surprinda.. sa ma provoace.Cat despre restul, oamenii s-au nascut singuri si vor muri singuri, iar mie nu imi e frica de singuratate.. Nu ma incanta, dar nici nu se cutremura lumea mea la gandul ca la un moment dat in acesta viata voi ridica ziduri atat de mari in jurul meu incat nu o sa mai fie vreo persoana prin jur.
In plus, tind sa cred ca pierd lucrurile si oamenii de care nu mai am nevoie si care nu imi mai sunt folositoare.Asadar, tot raul spre bine.

M-am torturat lately cu mii de ganduri..raspunsul meu astazi: SCREW YOU! Daca va trebui sa iau o decizie, o voi lua pe parcurs, am sa ma distantez un pic de tot si de toate ca sa am o imagine clara cu tot ce se intampla..singurul meu obiectiv pentru moment este admiterea la facultate. restul? sunt sigura ca nu o sa mai conteze in 20 de ani.Poate o sa am norocul sa nu ma mai tina memoria atat de bine pana atunci, adica poate nu o sa mai retin toate detaliile inutile..

Cam asa ceva:

You can't make them love you, but you can show them what they're missing out on.

Don't confuse my personality and my attitude because my personality is ME and my attitude depends on YOU.

dar sunt prea boss ca sa imi pese acum..

Somebody that I used to know

Mie de fel imi place haosul. Nimic nu e mai amuzant decat sa vezi oameni agitandu-se pentru nimic, iar haosul scoate ce e mai rau din oameni.E funny de privit.E mai nasol cand haosul te cuprinde, dar asta e alta mancare de pesti.

Ziua de azi a fost foarte amuzanta in principal. A plouat mult si des.Am facut si poze pentru album,ceea ce a fost dragut. Dupa cum ziceam, astept festivitatea de miercuri.

In alta ordine de idei, ascult des Corina-tears si melodia imi vorbeste mai mult decat ar fi cazul.

You say you will never leave
But you were never mine

...................................

If you have tried and listened
Would I be here alone?
It's hard to leave.

Nu imi place deloc situatia in care ne aflam, dar as fi ipocrita daca as spune ca nu ma asteptam la asta.Eram 99% sigura ca se va intampla eventual,ceea ce e foarte trist, dar asta e viata: mai pierzi, mai castigi.I am somehow grateful for all we have been through. Goodbye is never easy, but it seems that you will be taken care out.

dupa cum ziceam acum ceva timp: cand primesc jumatati de masura, plec! 
Incerc sa imi spun: keep your head in the game, ca asta o sa conteze peste 10 ani, nu pseudo-problemele legate de relatiile cu oamenii din jurul tau. Sper sa imi si reuseasca...

Miss Do-it-all-wrong

Imi suna alarma de dimineata.O opresc instinctual.5 minute mai tarziu suna din nou. Nu imi era neaparat somn, dar asta e obiceiul meu: sa incep fiecare zi lenevind inca un pic in pat.De obicei, adorm la loc(de aia imi pun si 15 alarme).Cum a sunat a 3-a ora, m-am ridicat din pat.Visasem ceva, dar nu cred ca era important.Toate visele mele interesante sunt twisted.Am dormit atat de prost in ultima saptamana(prea putin, prea mult in weekend) incat azi am fost chiar incantata de faptul ca ma simteam chiar odihnita.

ceva mai tarziu,Alina imi da un sms si imi spune cat de boss suntem amadoua pentru ca am luat 10,00 la minunea de atestat la engleza.Da, am lucrat mult la el, mereu se modifica cate ceva in word de ma scotea din sarite, am avut super mari emotii la prezentarea lui, dar am fost boss justificand dupa nota mea.Si chiar mi-a placut sa citesc si sa vorbesc atat despre House.Apropo de House, azi am vazut ultimul episod din serial.Nu eram foarte sigura ca vreau sa il vad, dar am zis: sunt pregatita. Nu, nu eram.Nu eram gata sa renunt la House, nu eram gata sa il vad murind.A murit.Sau nu?see for yourselves.

E ultima saptamana din liceu, ma rog, aproape.Clasele sunt goale, toata lumea e pe afara non-stop, nu mai avem chef de invatat.Pe facebook, lumea a inceput deja sa puna poze de la festivitatea de absolvire si sunt imbracati in robe frumoase si stralucitoare si minunate si vreau si eu.Tot liceul asta am asteptat: sa ma imbrac in roba, sa fac cateva poze, sa le spun oamenilor "la revedere" si sa plec acasa.

Pe un ton mai serios,trebuie sa ies curand din starea asta nasoala pentru ca asa nu se mai poate. Gandesc prea mult eu si macar de m-as gandi la chestii filozofice.Nu! Intorc fiecare aspect al vietii mele pe toate partile, incercand sa caut.. ceva. Si sunt atat de multe tampenii!
Adica, mereu am crezut ca nu o sa iau decizii prostesti in fata unei situatii clare: fara nuante de gri.Eh, cand ajungi in situatia aia, lucrurile se schimba.Nasol, dar adevarat.Nu mi-am imaginat ca am sa ma transform in omul care cantareste situatia, minte si protejeaza pentru ca lucrurile sa nu se schimbe in vietile altora, ca in a mea..eh,acolo s-a schimbat totul intr-o clipa blestemata.Dar nu ma gandesc prea des la asta.Ca daca m-as gandi, as simti nevoia sa vorbesc cu cineva si once again, protejez.Pe cine nu trebuie.Pentru ca daca as avea un pic de sens in capul asta, m-as proteja pe mine si nu pe cel/cea care s-ar putea sa imi fi facut ceva. Old story.

Russian Roulette

Nu știu ce e cu mine de vreau să scriu atât de mult.Poate doar încerc să trag de timp ca să nu mă apuc de învățat.Adică totul decurge după un anumit ritual: mă trezesc dimineața,mă duc la liceu, la ore îmi dau seama că trebuie să mă apuc de învățat urgent, chiulesc de la ultimele 2 ore ca să ajung acasă pentru a învăța.Drum lung în 21, aștept 253-ul nenorocit, ajung acasă, mănânc ceva, îmi zic că stau un pic în pat înainte să mă apuc de învățat, poate chiar ma uit la un serial în timpul asta. Orele trec și îmi zic: GATA! a venit clipa! dar nu trece mult până când încep să sun oameni, că sunt nelămurită în legătură cu anumite lucruri, și o dăm din una în alta și stau pe Facebook în timp ce vorbesc la telefon(multitasking). E incredibil, dar chiar aș face orice ca să nu mă apuc de învățat. Maine am teza la romană.Nu era mare lucru sa învăț 4 opere într-o zi.Dar cum este deja ora 6.40, după 2 probabil o să mă plictisesc..A naibii treaba!

Ruse și-a  luat astăzi un fel de "la revedere" de la noi.A avut inspecție, care a fost genială, și ne-am distrat super mult.Am aplicat metoda Mosby pe 3 dintre colegii mei și ce să vezi? Chiar funcţionează. La sfârşitul orei am compus cu toţii un poem Dada, după cum ne era tradiţia.Nu îmi aduceam aminte ce am scris în cel de la începutul clasei a 11a, dar Ruse a spus că îşi aminteşte sigur că se numea ADVENTURE.Cel de azi s-a numit JOY.Draguţă ca întotdeauna, Ruse ne-a urat chestii frumoase pentru viitor, viitor de care îmi este atât de frică.(da, fear a fost cuvântul cu care am contribuit la poem)

Enough for today.Gotta go back to Ilie Moromete.

La la la.

geamantanul meu se afla in mijlocul camerei si incurca circulatia in dormitor, dar nu am de gand sa il pun in alta parte pana sambata, cand am sa plec.

si azi am lenevit intr-un mare stil.In loc sa invat si eu cate ceva, mi-am reparat geamantanul, mi-am schimbat chestii prin laptop pentru ca incepuse sa se miste aiurea, adica am schimbat setarile pe la memoria RAM.Cine m-ar auzi ar crede ca eu chiar stiu despre ce vorbesc.Nu, nu am decat notiuni generale, iar toate informatiile le-am luat de pe un site menit sa ajute oamenii ca mine sa isi rezolve problemele cu calculatoarele.

Mi-am dat seama azi cat de al naibii de frumos e Bucurestiul.Partea centrala,cel putin.Avem cladiri frumoase, cu o arhitectura ce imi aduce aminte de secole indepartate.

In cele 20 de minute petrecute azi in clasa,mi-am dat seama cat de inutila este filozofia.Paradoxu' lu' peste prajit.Ma lasi, ma? Fizica te contrazice pe 15 planuri diferite!

Iar seara am iesit cu Gabs pe afara.Combinatii dubioase de ciocolata, corcoduse si caise si muuulta invidie pe vocea mea minunata(Hai ca stiu ca nu o sa poti sa dormi in seara asta din cauza invidiei!)Am facut misto de Cosmin si de amantul lui( ca sa fie clar, amantul meu ma inseala cu "prietenul lui cel mai bun"--aiurea!)

ah, Maroon 5 lanseaza un nou album pe 26 iunie.Lovely!

Senior year

"Ca îmi place viata cand se zgaltaie masina". Gata, mi-am adus aminte versul din epica melodie a maestrului Alex Velea.

Daca toate zilele din liceu ar fi fost ca asta, poate ca mi-as fi dorit ca liceul sa mai dureze o perioada.M-am trezit binedispusa,m-am intalnit cu Gabs, am mai ras, am mai glumit, am ajuns la liceu, le-am ascultat pe Alina si pe Jazz cum radeau ca nebunele in ora de stiinte(?!) si am decis sa profitam frumos de aceasta zi minunata(si de banii lui Jazz,dar shtt!!).In Antic era prea intuneric, trebuia sa mergem si noi ca "fetili" la o terasa si am pornit spre Universitate.Jazz era sa fie prinsa in usile troleului(cat de tare e asta?) si am ajuns prin Valea Regilor.La 9 dimineata era cam pustiu pe acolo, dar asta nu m-a impiedicat sa imi comand o vodka.. Parca viata devenise si mai frumoasa dupa minunata vodka..Bine, si chelnerul s-a uitat ciudat la noi si ne-a intrebat daca nu e prea devreme pentru vodka si whiskey, dar nu era treaba lui.
Caldura mare, inapoi la liceu, doar noi 3 in clasa cu profa de romana care era hotarata sa isi faca ora no matter what.Intre timp, ne-am strans mai multi. Desi a fost destul de boring si ma durea capul de la caldura, nu pot sa nu observ cum i-a apucat pe toti acum nostalgia legata de terminarea liceului.Profa de romana a inceput sa ne dea sfaturi de viata si ne-a spus ca e foarte trista ca terminam liceul.Bine, nu cred ca ii pare rau ca terminam noi,ci ca isi da seama cu fiecare generatie care pleaca ca timpul trece si nu asteapta pe nimeni..Dupa, profa de engleza, aka BABA, a inceput si ea cu regretele si sfaturile despre viata si despre liceu.Ciudat, dar foarte amuzant.
Maine am filozofie, nu am dat test si abia astept(hahaha!). Dar mai e un pic.. un pic de tot.
Weekendul asta plec in Sibiu si abia astept.Minunea aia de oras ma cam asteapta de ceva vreme buna si sunt aaaattaaat de nerabdatoare.

Ah, daca va intrebati care e treaba cu versul de la inceputul postarii, am avut un lapsus azi in Valea Regilor cand radeam si noi ca niste fetite inocente ce nu suntem.

hello.goodbye?!

A venit astazi ca un soc pentru mine cand am realizat mai mai sunt 6 saptamani si termin liceul.Suna foarte ciudat, dar eu mi-am petrecut 12 ani din viata in scoala si planuiesc sa mai petrec cel putin inca 4 ani intr-o institutie de invatamant.

Imi aduc bine aminte de prima zi de scoala din clasa a 12-a cand am spus:"bine, hai s-o facem si pe asta ca sa terminam o data."Si acum..terminarea liceului e ceva ce va avea loc in viitorul apropriat, foarte apropriat.Nu, nu am regrete de ultime clipe, dar e stranie senzatia.Trebuie(din nou) sa o iau de la capat.Bine, nu sunt nici genul de persoana ce sta mai mult decat trebuie intr-un singur loc.De aceea am decis in clasa a 8-a sa aleg un liceu ce pare sa imi ofere mai multe oportunitati decat sa continui sa merg in liceul care era aproape de casa, deja cunoscut.Eram deja obisnuita cu atmosfera, cu profesorii,iar majoritatea fostilor mei colegi au ramas in Babes( nu ca mi-ar fi pasat prea mult de asta la momentul respectiv).De multe ori am spus ca nu inteleg de ce au ramas in numar asa de mare in acelasi loc( bine, nu vreau sa zic ca unii chiar s-ar fi descurcat foarte bine in alta parte) ,dar totusi.Dar ei nu sunt eu.Eu am nevoie de provocari, iar faptul ca porneam de una singura intr-un loc necunoscut a fost exact ce am avut nevoie in perioada aceea atat de..tulbure.Trebuie sa imi testez intotdeauna limitele si sa incerc sa le depasesc, iar eu asta am facut in Cosbuc.Am luat-o de la capat, m-am chinuit sa ma adaptez(putin, dar m-am chinuit) si mi-am dat seama ca nu trebuie sa fiu cine nu sunt.Nu mi-a pasat prea tare(aproape spre deloc) sa ma fac placuta de altii, sa incerc sa leg relatii sau ceva.Exceptia de la regula a fost Alina, bineinteles, si nu am avut nevoie de nimic mai mult.

Liceul se termina.Nu pot sa spun ca mi-a placut in mod special.Nu, nu a fost chiar un chin sa stau in Cosbuc 4 ani..4 ani. Stranie senzatia asta..fooarte stranie.Acum 4 ani...